Vizită la Biserica cu Lună - programul de informare în cadrul Clubul Ghizilor Oradea

Biserica cu Lună

Hram "Adormirea Maicii Domnului"

Istoric

1743 - românii ortodocşi înfiinţează prima comunitate bisericească ortodoxă din Oradea şi îşi amenajează o capelă în casa lui Mihai Kristoff (acesta era un avocat macedo-român cunoscut în acea vreme) de pe strada Peţa. Până la această dată singura biserică ortodoxă era cea din Velenţa, care era departe şi în perioadele ploioase era inaccesibilă din această parte a oraşului.

1754, 1760, 1773 - credincioşii ortodocşi (români, sârbi şi macedoneni) fac demersuri şi petiţii la comisia imperială pentru aprobarea construirii unei biserici ortodoxe în oraş. De fiecare dată au fost refuzaţi.

1781 - împăratul Iosif al II-lea dă edictul de toleranţă prin care le permite românilor să îşi manifeste liber cultul ortodox.

1782, 1783 - credincioşii orădeni întocmesc alte petiţii pentru aprobarea construcţiei unei biserici ortodoxe.

1784 - avocaţii Mihai Püspöki şi Mihai Kristoff primesc aprobarea construcţie bisericii direct de la împăratul din Viena.

1784 (9 noiembrie) - episcopul de la Arad, Petru Petrovici a pus piatra de temelie a Bisericii cu Lună însoţit de un mare sobor de preoţi şi credincioşi.

1784 - 1790 s-a constituit biserica după planurile arhitectului vienez Iacob Ederpe locul donat de Samuilă Horvat.

1786 - se prăbuşeşte bolta şi moare un zidar şi alţi 6 sunt răniţi.

1970 - negustorii macedoneni George Costa şi Dimitrie Vasu donează sfânta masă pentru altar realizată din marmură albă.

1790 (17 noiembrie) - se oficiază prima slujbă în Biserica cu Lună.

1792 - se montează primul clopot (existent şi azi) şi alte trei care vor fi topite în Primul Război Mondial de armata austro-ungară.

1793 - se instalează orologiul cu ceas şi lună construit de Georg Rueppe, un vestit ceasornicar vienez.

1816 - s-a început pictura cu meşterii Alexandru şi Arsenie Teodorovici din Novisad. Au contribuit la pictură şi pictorii Pavel Ghiucovici, Iacob Gölsz şi Paul Murgu. Din pictura iniţială se păstrează doar icoanele de pe iconostas, scaunul episcopal, amvon şi cele două strane. Se mai păstrează pe arcul de boltă, deasupra iconostasului chipul lui Horea (ca omagiu în cinstea revoluţiei lui, care a început odată cu construirea biserici).

1832 (11 mai) - s-a sfinţit (târnosit) Biserica cu Lună de către episcopul Maxim Manuilovici de la Vârşeţ.

1836 (iunie) - biserica a fost salvată de un grozav incendiu ce a mistuit aproape toată partea de oraş (pe partea stângă a Crişului). Legenda spune că după acel incendiu au fost văzuţi trei porumbei albi zburând în jurul turnului bisericii. După această întâmplare s-a înlocuit acoperişul de şindrilă cu tablă.

1919 (20 aprilie) - când oraşul a fost eliberat, armata română a fost primită cu pâine şi sare în faţa Bisericii cu Lună de către viitorul episcop Roman Ciorogariu.

1973 - 1979 s-a refăcut pictura de către pictorul bucureştean Eremia Profeta.

1983 - 1984 sculptorul Ştefan Ioan Gajo şi alţi colaboratori au realizat cele trei candelabre.

Descriere

            Dimensiuni exterioare 37,8 m lungime, 16,6 m lăţime, 19 m înălţime şi 55 m înălţimea turnului.

        Stilul arhitectural este baroc cu elemente de neoclasic. Construcţia este de tip navă cu abside şi respectă canoanele arhitecturii bizantine având:

•          altar
•          naos
•          pronaos
•          pridvor

Altarul are pereţi dubli între care se află un coridor lat de 0,95 m şi înalt de 4,73 m. Biserica are o singură boltă ce se sprijină pe trei perechi de pilaştri, turnul se sprijină şi el pe patru pilaştri.

Iconostasul este tot în stil baroc târziu având patru registre, este poleit în mare măsură cu foiţă de aur şi cuprinde 45 de icoane.

Imagine din interiorul bisericii - iconostasul

Biserica cu Lună are în colecţie numeroase cărţi liturgice vechi începând cu Testamentul cel nou de la Bălgrad, din 1648 şi alte obiecte liturgice printre care un baldachin din 1867 cu autograf de la mitropolitul Sfânt Andrei Şaguna.

În cripta catedralei îşi dorm somnul de veci cei doi ctitori Mihai Püspöki şi Mihai Kristoff şi trei dintre episcopii Oradiei: Roman Ciorogariu, Nicolae Popovici şi Vasile Coman.

Biserica cu Lună a avut rol de catedrală episcopală din 1790 până în 2005. Până la începutul secolului XX în această biserică s-a slujit în limbile: română, sârbă şi greacă.